Sedinte de kinetoterapie

Kinetoterapia (gimnastica medicala)reprezinta terapia prin miscare. Kinetoterapia (recuperare medicala) nu consta doar in efectuarea unor exercitii la intamplare ci intr-un ansamblu de tehnici si metode aplicate in functie de fiecare persoana si afectiunea pe care o prezinta. Kinetoterapia se defineste ca terapie prin miscare efectuata prin programe de recuperare medicala care urmaresc refacerea unor functii diminuate sau cresterea nivelului functional în diverse suferinte. Kinetoterapia este o forma terapeutica individualizata care, plecînd de la programe de exercitii fizice statice si dinamice, se poate folosi în programele terapeutice profilactice (de prevenire), curative si de recuperare. Astfel, kinetoterapia îsi gaseste aria de utilizare în cele trei sectiuni de asistenta medicala, putîndu-se descrie:

  • kinetoterapia profilactica ce cuprinde totalitatea metodelor si mijloacelor de realizare a tratamentului prin care se urmareste: mentinerea unui nivel functional satisfacator, cresterea nivelului functional (profilaxie primara sau gimnastica de întretinere, plimbari, jogging, gimnastica aerobica, pentru mentinerea starii de sanatate), aplicarea unor programe de prevenire a agravarii sau de aparitie a complicatiilor în unele boli cronice (profilaxie secundara);
  • kinetoterapia de tip curativ care se asociaza cu sectorul de tip profilactic si de recuperare;
  • kinetoterapia de recuperare reprezinta sectiunea cea mai importanta în programul de recuperare medicala si urmareste prin intermediul unor programe de exercitii fizice: refacerea functiilor diminuate, cresterea nivelului functional, realizarea unor mecanisme compensatorii în situatii de readaptare functionala (în cazul în care, de exemplu, un anumit muschi este afectat ireversibil, se încearca tonifierea altor muschi care îi preiau partial functiile, în scopul realizarii miscarii în limite acceptabile).
  • Kinetoterapia in afectiunile ortopedice (scolioze, cifoze, lordoze, entorse, luxatii, fracturi, platfus, leziuni musculare, ligamentare, tendinoase)
  • Afectiunile ortopedice traumatice (luxatiile, entorsele, fracturile) si protezele de sold ori de genunchi au cea mai spectaculoasa recuperare prin kinetoterapie. In cateva zile, pacientul este pe picioarele sale. In cazul protezelor, gimnastica ajuta articulatiile sa se refaca mai repede, impune musculaturii sa imbrace ca un manson noua articulatie si sa o sustina, astfel incat sa nu apara accidente postoperatorii. In cazul interventiilor chirurgicale ortopedice, care impun imobilizarea la pat a bolnavului, trebuie facuta neaparat gimnastica medicala. La o operatie de genunchi, de exemplu, unde se impune imobilizarea articulatiei, musculatura coapsei se atrofiaza foarte rapid (cvadricepsul isi pierde 5% din volum zilnic!). Platfusul poate fi corectat si el prin kinetoterapie. Se stie ca platfusul genereaza un lant de dezechilibre. Plecand de la pozitia vicioasa a labei piciorului, se produc deformari ale gleznei, ale genunchiului, ale soldului si ale coloanei lombare. De aceea este important ca, imediat dupa descoperirea unei boli ortopedice, sa se apeleze la kinetoterapie. Exista multe alte diagnostice din sfera ortopediei care pot fi tratate prin kinetoterapie: scolioze, cifoze, lordoze, asimetrii ale membrelor inferioare, inclinari de bazin, bazin antevers sau retrovers, deformari de genunchi si de glezna etc.

Kinetoterapia in afectiunile reumatice (lombalgie, cervicalgie, dorsalgie, artroze, poliartrita reumatoida, spondilita anchilozanta, sindromul reiter, periartrita scapulo-humerala, periartrita coxo-femurala)   Kinetoterapia in afectiunile neurologice: Neurologia este o ramură importantă a medicinei, ocupându-se cu patologia creierului, măduvei spinării, sistemului nervos periferic şi cu patologia musculară tributară sistemului nervos. Astfel, ea abordează capitole foarte importante de patologie, ca: accidentele vasculare celebrale ischemice şi hemoragice, bolile degenerative şi inflamatorii ale sistemului nervos central şi periferic, procesele tumorale, epilepsia, traumatismele cerebrale şi vertebro-medulare etc. Acestea impun, pe lângă diagnosticul corect, şi un tratament medicamentos, însoţit de un program de kinetoterapie adecvat fiecărui pacient. În acest scop, kinetoterapeutul va efectua un program strict individual, în funcţie de disabilităţile pacientului, de stadiul clinic al bolii şi de starea pacientului. Se execută un examen obiectiv neurologic legat de evaluarea motilităţii, reflexelor, sensibilităţii, troficităţii, examinarea funcţiilor elaborate corticale etc., care îl ajută pe kinetoterapeut în alcătuirea programului zilnic de exerciţii individuale care vizează deficitul motor, tulburările de coordonare a mişcărilor, tulburările de echilibru, tulburările de troficitate etc.